Reacție fatală: Polymarket vs. "mâna lui Dumnezeu" a piețelor de predicție Rezumat: Piețele de predicție ar trebui să fie oglinzi ale viitorului, dar când volumul de bani este suficient de mare încât să zguduie realitatea, oglinda devine un ciocan. De la "reflexivitatea" lui Soros la "piețele de asasinat" cyberpunk, putem asista la modul în care pariurile financiare pot inversa și eroda realitatea fizică. 1. Introducere: Când jocurile de noroc devin o credință nouă În noaptea alegerilor din SUA din 2024, pentru mulți nativi Web3 și elite de pe Wall Street, atenția acestei seri nu mai este sondajul lent la ieșirea de la ieșirea CNN sau Fox News, ci cele două curbe roșii și albastre care înving pe pagina web a Polymarket. În acel moment, Polymarket a fost canonizată ca "mașina adevărului" de pe altar. Deoarece pariurile pe bani reali sunt considerate mai oneste decât investigațiile verbale, piața crede în general că acolo unde sunt banii, adevărul este. Totuși, pe măsură ce ne lăsăm pradă mitului "eficienței pieței", apare un spectru periculos. Ce-ar fi dacă această "predicție" nu este doar despre observarea viitorului, ci despre realizarea lui? Când șansele sunt mari într-o anumită măsură, nu mai este un reflector pasiv al realității. La fel ca efectul observatorului în mecanica cuantică, mize uriașe încep să interfereze cu rezultatele experimentale pe care le prezice. Aceasta nu este doar un risc financiar, ci și o criză profundă legată de etica socială – ceea ce eu numesc "reacția fatală" a pieței de predicție.

În ajunul revenirii informațiilor la zero: Vă rog să vă acumulați "capitalul original" ⌛️ ca un nebun în acest moment ——Când AI face eforturile ieftine, cum putem evita să devenim o ruină a vremurilor? (Tema articolului este inspirată de bloggerii Douyin: @偶尔交易: Cea mai bună inteligență artificială a ta devine bogată înainte de "trezire") Dacă simți un sentiment inexplicabil de siguranță acum sau simți că "învățarea câtorva instrumente AI" poate să te relaxezi, atunci s-ar putea să te afli într-o stare fizică periculoasă: alunecarea. Planarea este foarte asemănătoare ca senzație cu zborul. Ai viteză, vântul în urechi și chiar o scurtă ridicare. Dar fizica ne spune că planarea este, în esență, un proces de disipare a energiei – te bazezi pe energia potențială acumulată în trecut, iar gravitația te trage ireversibil spre sol. Această atracție gravitațională se numește "zeroarea costului marginal al inteligenței". Uitați-vă la ce s-a întâmplat recent în gigantul financiar suedez Klarna în 2024: au anunțat 700 de concedieri și au implementat un sistem de servicii pentru clienți alimentat de OpenAI. Finalul a fost brutal: AI a gestionat 2/3 din conversațiile de relații cu clienții, echivalentul volumului de muncă a 700 de angajați cu normă întreagă, iar satisfacția clienților a rămas plată, reducând timpul de rezolvare a problemelor de la 11 minute la 2 minute. Se așteaptă ca acest lucru să adauge 40 de milioane de dolari la profiturile companiei. Groaza acestui caz nu este "cât de puternică este AI-ul", ci "cât de inutilă este inteligența mediocră". Nu muncesc din greu cei 700 de angajați? Pot fi bine educați, pot avea abilități bune de comunicare și chiar muncesc din greu în fiecare zi. Dar pe contul de capital, abilitățile lor (comunicare, înțelegere, răspuns) au devenit o marfă universală. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a propus odată "Legea lui Moore pentru Tot": odată cu dezvoltarea AI, prețul inteligenței se va apropia de zero. În trecut, scrierea unui articol logic, desenarea unei ilustrații frumoase și scrierea unui cod în curs erau "active intelectuale" rare care îți aduceau salarii mari. Iar astăzi, acestea devin "infrastructură" precum apa curentă. Când stai treaz până târziu în companie să faci PPT, să scrii rapoarte săptămânale și să organizezi Excel, te rog să fii conștient că "abilitatea profesională" de care ești mândru devine o relicvă a epocii vechi. Toți ne bazăm momentan doar pe vechea inerție profesională pentru a "aluneca".

Discriminarea academică a făcut Web3 Acum câteva zile, am aflat o veste șocantă: poziția tehnică a unei fabrici de topuri pe Internet a început treptat să obțină un dublu grad 9. Asta înseamnă că dacă nu studiați toți în cele mai bune școli din China, nici măcar nu veți trece testul de CV. Acesta nu este un caz izolat. În aceeași perioadă, nenumărate CV-uri "double non" au fost aruncate la gunoi și nu s-au mai auzit nimic de la el. În lumea Web3, de peste ocean, se întâmplă o altă poveste. Shayne Coplan, un tânăr de 18 ani care a abandonat NYU, a fondat Polymarket, o piață descentralizată de predicție; După ce și-a pierdut locul de muncă la Siemens, Hayden Adams, absolvent de inginerie mecanică, a petrecut luni întregi învățând singur să programeze în subsolul părinților săi și a fondat Uniswap, care este acum cea mai mare centrală descentralizată din lume. Nu au o diplomă în informatică și nici măcar nu au terminat facultatea, dar au acces la oportunități în domeniul Web3 care sunt de neimaginat în industriile tradiționale. Diferența dintre aceste două lumi paralele ridică întrebarea: Este cu adevărat atât de importantă pregătirea educațională?